Încotro
te îndrepţi? Ce scopuri ai pentru viaţa ta?
Citind
această broşură vei învăţa cum să aplici exemplul lui Isus
pentru a împlin voia lui Dumnezeu şi vei fi motivat să te dedici
în întregime pentru lucrarea Lui. "Căci pentru mine a trăi
este Hristos ..." (Filipeni 1:21)
Derek
Prince s-a născut în anul 1915 în India, având părinţi
britanici. El a învăţat limbile greacă şi latină la două din
cele mai faimoase instituţii educaţionale britanice: Colegiul Eton
şi Universitatea Cambridge. A studiat limbile ebraică şi aramaică
la Universitatea Evreiască din Ierusalim. El este autorul a peste 50
de cărţi, 500 de învăţături în format audio şi 140 de
învăţături în format video, multe fiind traduse şi publicate în
peste 100 de limbi. Derek Prince a fost tatăl a 12 copii, toţi
fiind adoptaţi. El a plecat la Domnul în toamna anului 2003, în
Ierusalim, la vârsta de 88 de ani.
Cuprins:
1.
Isus – modelul nostru
2. Rezultatul voinţei lui Dumnezeu
3.
Alte rezultate ale voinţei lui Dumnezeu
4. Punctul culminant:
Crucea
5. Urmând exemplul lui Isus
Capitolul
1: Isus – modelul nostru
Subiectul
acestei cărţi este legat într-un mod foarte personal şi foarte
practic de viaţa fiecăruia dintre noi: obiectivul pentru a
trăi.
Să începem prin a pune o întrebare personală:
ai tu un obiectiv clar în viaţa ta? Sau eşti târât prin viaţă,
fiind transportat încolo şi încoace de către vânturile
obiceiurilor şi modei, strivit de valurile circumstanţelor peste
care nu avem nici un control?
Nu există nimic mai tragic
într-o viaţă omenească decât lipsa unei ţinte. Dacă ţinteşti
un nimic, poţi fi sigur că ai să-l nimereşti. Tu poţi să ai
talent, inteligenţă, capacităţi speciale, dar fără un obiectiv,
viaţa ta se va sfârşi în frustrare, împlinind foarte puţin din
ceea ce are valoare permanentă.
În această chestiune
se află unul din cele mai mari avantaje şi binecuvântări ale
vieţii creştine în felul în care a plănuit-o Dumnezeu. Ea dă
fiecăruia din noi un obiectiv pentru a trăi. Acest obiectiv pentru
a trăi este procurat de noi prin credinţa în Hristos.
Prima
imagine a vieţii creştine şi a obiectivelor ei la care ne vom uita
se află în Evrei 12.1-2:
1. De aceea şi noi, fiindcă
suntem înconjuraţi cu un nor aşa de mare de martori, să dăm la o
parte orice ne îngreuiază şi păcatul care ne înfăşoară aşa
de uşor şi să alergăm cu stăruinţă în lupta care ne stă
înainte,
2. privind ţintă la Isus, Căpetenia şi Desăvârşirea
credinţei noastre, care, pentru bucuria care-I era pusă înainte, a
suferit crucea, a dispreţuit ruşinea şi stă la dreapta scaunului
de domnie al lui Dumnezeu."
Există trei adevăruri
importante menţionate aici.
În primul rând, viaţa creştină
este o cursă care a fost trasată pentru noi mai dinainte. Nu noi
trebuie să-i trasăm cursul; acest lucru a fost făcut pentru noi.
Noi trebuie doar să alergăm această cursă. În această alergare
nu trebuie să izbucnim sau să sprintăm, ci se aseamănă mai mult
cu un maraton.
Ca să alergăm această cursă lungă noi
trebuie să aruncăm tot ceea ce ne împiedică. Aceste lucruri poate
nu sunt întotdeauna păcătoase, totuşi ele ne reţin din alergarea
cursei. Din acest motiv trebuie să le eliminăm din vieţile
noastre.
În această cursă, se subliniază o calitate
deosbită: perseverenţa sau răbdarea. Pentru a ajunge la capăt, va
fi nevoie de această perseverenţă sau răbdare.
În al
doilea rând, trebuie să privim ţintă la Isus. Isus este modelul
şi inspiraţia noastră. Dacă ne luăm privirea de pe Isus pentru
un timp oricât de scurt, ne vom pierde capacitatea de a alerga cursa
cu succes.
În al treilea rând, Isus este "Căpetenia
şi Desăvârşirea credinţei noastre". El este Cel care pune
totul în mişcare. Poate recunoaştem faptul că El este Căpetenia
(în limba engleză – autorul), dar putem să pierdem din vedere
faptul că El este şi Desăvârşitorul. Isus nu numai că a început
o lucrare, ci o va şi termina. Atât în Scriptură cât şi în
felul de a lucra al lui Dumnezeu în viaţa mea, am văzut că El nu
începe niciodată nimic ce nu este în stare să ducă la bun
sfârşit. Noi trebuie să ne motivăm şi să fim încurajaţi de
acest fapt. Isus a început cu noi această cursă şi tot El ne va
da şi capacitatea să o terminăm. El este Căpetenia şi
Desăvârşirea.
Păstrează aceste trei lucruri
importante în mintea ta. În primul rând, viaţa creştină este o
cursă în care traseul este marcat în faţa noastră. Va fi nevoie
de răbdare pentru a termina această cursă. În al doilea rând,
pentru a reuşi trebuie să privim ţintă la Isus. El este atât
modelul cât şi inspiraţia noastră. În al treilea rând, El este
atât Căpetenia, cât şi Desăvârşirea credinţei noastre. Atâta
timp cât privim ţintă la Isus, El nu numai că ne va pune în
mişcare, ci El ne va face să fim în stare să mergem înainte şi
ne va aduce plini de succes şi triumfători la linia de
sosire.
Privind la Isus atât ca la modelul nostru cât
şi ca la inspiraţia noastră în această cursă creştină, am
văzut că cheia pentru succesul Său a fost motivaţia Sa. Până ce
nu înţelegem cu adevărat motivaţia Lui şi nu intrăm în ea,
cursa aceasta va fi prea grea pentru noi.
În Evrei 10.5-10,
scriitorul citează Psalmul 40 şi Îl aplică lui Isus Hristos:
5.
De aceea, când intră în lume, El zice: "Tu n-ai voit nici
jertfă, nici dar, ci Mi-ai pregătit un trup;
6. n-ai găsit
plăcere nici în arderi-de-tot, nici în jertfe pentru păcat.
7.
Atunci am zis: "Iată-mă, (în sulul cărţii este scris despre
Mine), vin să fac voia Ta, Dumnezeule!"
8. După ce a zis
întâi: "Tu n-ai voit şi nici nu ai găsit plăcere nici în
jertfe, nici în daruri, nici în arderi de-tot, nici în jertfe
pentru păcat" (lucruri aduse toate după lege),
9.
apoi zice: "Iată-Mă, vin să fac voia Ta." El
îndepărtează astfel pe cele dintâi, ca să pună în loc pe a
doua.
10. Prin această "voie" am fost sfinţiţi prin
jertfirea trupului lui Hristos odată pentru totdeauna.
Observaţi
cuvântul "trup" de la început. Domnul spune: "Tu
n-ai voit nici jertfă, nici dar, ci Mi-ai pregătit un trup".
La sfârşit se află următorul comentariu: "prin această voie
(voia lui Dumnezeu împlinită de Isus Hristos) am fost sfinţiţi,
prin jertfirea trupului lui Isus Hristos o dată pentru totdeauna".
Dumnezeu s-a îngrijit pentru Isus de un trup pe care să-l poată
sacrifica în favoarea noastră. Această temă va mai apărea de-a
lungul acestui studiu.
Din acest pasaj vedem în primul rând
că motivaţia supremă a lui Isus este: "vin să fac voia Ta."
Acesta este citat de două ori. Scopul şi obiectivul suprem al lui
Isus în timpul vieţii Lui de pe pământ era să facă voia lui
Dumnezeu. El era absolut clar cu privire la ea şi niciodată nu s-a
abătut de la ea.
În al doilea rând, în legătură cu
primul: "Iată-mă (în sulul cărţii este scris despre Mine),
vin să fac voia Ta Dumnezeule!" Exista un rol scris pe care
Isus trebuia să îl îndeplinească. Acesta era scris înainte ca El
să vină, în sulul Cuvântului lui Dumnezeu. Isus nu şi-a scris
propriul său rol şi nici nu a improvizat. El l-a descoperit
studiindu-l din Scripturi.
În al treilea rând, voinţa
lui Dumnezeu pentru Isus a culminat în jertfirea propriului trup al
lui Isus. Dumnezeu I-a dat un trup ca să-l sacrifice.
Reţineţi
aceste trei lucruri: în primul rând, motivaţia Lui supremă de a
face voia lui Dumnezeu; în al doilea rând, exista un rol, scris
deja pentru El, în sulul Scripturii; şi în al treilea rând,
voinţa lui Dumnezeu pentru El a culminat cu jertfirea propriului Său
trup.
Fiecare din aceste trei puncte trebuie să aibă
corespondentul lor în viaţa noastră. Fiecare din aceste afirmaţii
care era adevărată cu privire la Isus ar trebui să fie adevărată
şi în vieţile noastre. Fiecare din noi are nevoie de aceeaşi
motivaţie de a face voia lui Dumnezeu şi de a descoperi ce este
scris pentru noi în sul. În final, a face voia lui Dumnezeu în
vieţile noastre va culmina cu jertfirea propriului nostru trup.
Taguri:
A împlini voia lui Dumnezeu, Derek Prince,